Nuca in perete…

Ca un potential specialist in resurse umane ce ma aflu, am intrat pe forumul site-ului www.myjob.ro (scap cam greu de vechile obiceiuri si imi asum chestia asta).

Mare mi-a fost mirarea in momentul in care am descoperit un topic deschis de catre moderator cu un mesaj in care suntem indemnati sa le impartasim bucuriile. Na, ca ma facura curioasa… Citind imi dau seama ca este cu dedicatie – pentru Otilia care este parte din echipa NB. Multe ganduri, numai de bine desigur. O domnisoara care se declara nepriceputa la urari, posteaza o chestie dupa un (re)search pe google. Draguta initiativa, daca am fi pe un site cu si despre prieteni.

Poate le reaminteste cineva celor de la myjob ca sunt un site de JOBURI si ca pe angajatori nu ii intereseaza ca Otilia ar trebui sa invete sa fie mai selectiva… Parerea mea!

Migrants’ AIDS epidemic threat

 

BRITAIN is facing an Aids epidemic after the revelation that TWO THIRDS of all new cases are in immigrants.

Almost none of these foreigners seeks treatment and could be infecting the rest of the population, medics warned last night.

The problem is set to hit crisis point when Romania and Bulgaria — nations with some of Europe’s highest Aids rates — join the EU next year.

Workers from these countries are expected to flood into Britain.

Almost 59,000 Brits have an HIV infection that leads to Aids. There were almost 8,000 new cases last year — and 70 per cent were in immigrants, mostly from Africa and Eastern Europe, the Health Protection Agency revealed.

Sir Andrew Green of MigrationWatch said last night: “It is ironic that the Government are encouraging people to take precautions to stop the spread of sexually transmitted diseases when a lot of the new cases are coming from overseas.”

The findings emerged from an HPA report compiled after health chiefs realised immigration had doubled from 300,000 in 1995 to 600,000 in 2004. Many fail to get help even TWO YEARS after entering the UK — despite showing symptoms of illness — creating the danger of an explosion in cases.

Immigrants are also responsible for 70 per cent of TB and malaria incidences, the report said. The HPA gathered infectious disease statistics from GPs and hospitals between 2004 and 2006.

And it warned TB was still a major issue, revealing that rates in UK-born citizens are four per 100,000, compared to 103 per 100,000 in immigrants.

Dr Jane Jones, who helped compile the report, said: “In 2004, 70 per cent of TB cases and HIV cases reported in England, Wales and Northern Ireland and 70 per cent of malaria cases were in patients born outside the UK.

“Non-UK born HIV cases increased from 62 per cent in 2000 to 70 per cent in 2004 and the majority of new heterosexual cases were born abroad.

“More than 25 per cent of TB cases in non UK-born people are present more than two years after they arrive.

“We need to be aware of the disease not just when people arrive in the country but also as an ongoing measure that the risk to the non UK- born does not stop once they arrive.”

Articolul a aparut astazi in The Sun, aceast Atac al UK-ului.

Nu pot decat sa le dau urmatoarea sugestie celor ingrijorati ca romanii si bulgarii vor contribui semnificativ la virusarea tarii lor: DON’T FUCK WITH ROMANIA!

Veritasaga – Povesti triste

Traim vremuri de restriste…

Zilele trecute am aflat ca se deschide hypermarket-ul Auchan. Avand in vedere ca este situat la 2 minute de casa mea, ma gandeam ce viata usoara voi avea, asta pana cand am primit prin e-mail o poza ce imi aminteste de vremea cand baga oua la alimentara de la Alba, de ma alerga mama pe strazi si ma tinea cu ea cateva ore la coada. Cand ajungeam in fata ii spunea vanzatoarei “ea e cu mine” si ca prin minune ratia de oua se marea. Veridicitatea acestei poze mi-a fost confirmata de un coleg, care a fost acolo aseara.

“Buna” strategie de marketing pentru o deschidere! Mie sa nu-mi multumiti, pentru ca nu inteleg!

Later update: vineri seara am fost acolo. In locul acestei scriituri aparuse alta in care ni se explica faptul ca cei de la Auchan negociaza pentru noi, stimatii clienti, preturi cat mai bune si ca ne dau voie sa luam doar 4 bucati/persoana (noaptea e un sfetnic bun, au devenit mai darnici) tocmai pentru a descuraja revanzarea. E mai ok acum, dar tot nu mi-a placut la ei.

Traim in Romania…

Pentru astazi mi-am propus sa rezolv doua chestii personale importante.

Am fost pana la facultate pentru ca am nevoie de o adeverinta care sa spuna ca sunt studenta la masteratul lu’ peste. Programul cu studentii este intre 12 – 14. Eu am ajuns la 12.30. Desigur ca nu era nimeni acolo.

Am asteptat cumintica in fata usii aprox. 20 minute. In sfarsit apare secretara. Eram atat de aproape de obiectivul propus, sau cel putin asa credeam in naivitatea mea. Intru. Cer avederinta. Mi se spune ca nu mi se poate elibera pentru ca nu am platit.

Concluzia 1: Daca esti student la SNSPA, pentru eliberarea unei adeverinte trebuie sa platesti o taxa de 5 RON. Si sa nu iti imaginezi ca o poti face la casieria facultatii, pentru ca te inseli amarnic, trebuie sa te duci la CEC sau la sucursala Citibank pentru aceasta, in conditiile in care ai mai platit si o taxa de inmatriculare + taxa anuala.

Destul de iritata ma indrept spre al doilea obiectiv propus – service-ul autorizat Orange. Telefonul pe care mi l-am luat in iunie, de doua saptamani se inchide cand mi-e lumea mai draga. Tipul de la Orange Shop m-a sfatuit aseara sa il duc personal la service, ca sa dureze mai putin.

Pe strada cu pricina, la numarul respectiv, nici urma de service. Sun la Serviciul Clienti in speranta ca voi obtine macar un numar de telefon. No way! Nu au. Mai mult decat atat, d-ra de la Orange ma sfatuieste prieteneste sa ma intorc la Orange Shop. I-am zis ca nu ma pot plimba o zi pentru asta, pentru ca din greseala am un job, si am sfatuit-o prieteneste sa se intereseze, pentru ca sunt convinsa ca vor mai exista astfel de solicitari.
M-am descurcat singura!

Concluzia 2: Ce daca au service autorizat, o data ce ai facut contract cu ei, nu ii mai intereseaza daca serviciul/produsul pe care ti l-au vandut te multumeste. Cand ai iesit din magazin esti pe cont propriu.

Pana la urma asta e normalitatea, doar ca sunt eu pretentioasa…

Concert Promoe

 

Sambata 4 Noiembrie, sala Agronomie, ora 21.30, Bucuresti. Cu indulgenta in jur de 300 oameni. Pentru ca imi era foarte frig, am stat cateva secunde sa ma dumiresc daca sunt afara sau inauntru. Eram inauntru… din pacate. In jurul meu baietasi cu pantaloni largi, hanorace, sepci sau bandane, adidasi de firma si geci cu blanita pe la gluga, fetite in fustite care abia le acopereau partea dorsala sau in blugi stramti, agatate de bratul protector al masculilor. In boxe se aud Parazitii. In sfarsit ceva ma face sa ma simt bine…

Pe mult prea stramta scena, dupa parerea mea, isi fac aparitia doi prezentatori care nu prea spun multe, dar care graiau repetitiv: Hades Records rulz. Copy that!

Intra prima trupa – Cast, de care recunosc ca nu am auzit. Nu prea au reusit mare lucru. O fi fost din cauza frigului… A urmat un autodeclarat romanian rasta – Shy Beatz, care ne-a incantat in engleza (nu a fost prea rau), KST care au preluat un succes din afara si apoi Dagga.

 

M-am linistit. Pe acestia din urma macar ii stiu. Maini in aer! Cei mai multi dintre noi stiam versurile. A urmat un show sustinut de patru DJ – printre care si DJ Dox = VJ-ul MTV – YO! Raps = coprezentator show. Well done if you ask me!

In sala s-au adunat aproximativ 500 de oameni. Intra Promoe, impreuna cu DJ Large si doi solisti vocali – Linn Segolson si Jeppe Korsbar.

Pentru cine nu stie, Promoe este liderul trupei suedeze Looptroop, foarte apreciat in Europa, se afla in plin turneu de promovare a noului material “White man’s burden”.

Foarte tare frate! Un look complet diferit de cel al hip-hop-erului clasic, o muzica electrizanta, o comunicare excelenta cu publicul. Melodii cu mesaj. Ne-a incantat o ora si jumatate si chiar s-a declarat placut impresionat de primirea de care a avut parte.

 

O data cu iesirea lui de pe scena, au plecat si mai mult de jumatate din cei prezenti, chiar daca amfitrionii au anuntat, nu prea convinsi ce-i drept, ca vor urma si altii, plus un after party.

Imi era prea frig… Am plecat pe ritmurile pe care am venit: Parazitii – Fuck u Romania!

PS: Tnx for the pics Ardeiu!

Beyonce strikes again!

Sunt mijloc sau extrema? – partea a doua

Dupa lungi momente in care mi-am framantat creierul de femeie care nu vrea sa jigneasca/supere pe nimeni, in care m-am tot gandit cum sa fac sa spun NU in cel mai ok mod cu putinta, am descoperit ca sunt o mare fraiera.
Dupa ce am crezut ca am dat lovitura, ca m-am facut si eu in sfarsit inteleasa, iata ce a urmat:

EU: Incerc sa-ti spun de ceva timp ca nu esti genul de persoana pe care o vreau pentru mine insa… nu vrei sa intelegi… imi pare rau!
EL: OK, cele bune. Vad, nu iti trebuie o persoana cu fantezie, culta si plina de energie… Asta e…
EU: Consider ca asta e un spam si il tratez ca atare!
EL: Considera ce vrei.
EU (cu simtul vinovatiei): Era o gluma… Imi pare rau ca te-ai suparat, dar asta simt…
EL: No, ne mai vedem sau nu? Chiar esti convinsa ca ma stii asa bine?
EU: Bineinteles ca nu sunt convinsa ca te cunosc, dar ceea ce s-a intamplat la ultima intalnire m-a facut sa nici nu imi doresc sa te cunosc mai mult. Asta e problema mea…
EL: Ce s-a intamplat atunci de te-a deranjat asa?
EU: Din cate imi amintesc, am mai vorbit despre asta…
EL: Refresh my memory
EU: Chiar nu am chef de asta…
EL: Stii ceva draguto…?
Poate ca am eu defectele mele, dar sa ma anunti cand iti gasesti pe unul care sa iti suporte hachitele si ifosele…Desi tare mi-e frica ca nu se va intampla asta prea curand. In orice caz eu am incercat sa ma comport ca un domn cu tine, dar vad ca nu asta e ceea ce cauti.
Cand unui om ii lipsesc anumite calitati le compenseaza si altele…ceea ce nu prea e cazul la tine. Tu esti, stii, genul “Si sarac (nu ma refer la partea materiala), si cu pretentii”. Poti sa uiti si nr. de telefon si mailul.
Iti doresc toate cele bune pe toate planurile. Te pupa tata.

Am incheiat citatul!
Nu sunt eu mare om, mare caracter, dar acum inteleg cu adevarat vorba cu strugurii acrii, mai ales cand incerci sa ajungi la ei de cel putin o luna… Si cum adica sa uit si telul si mailul lui, dar in acelasi timp sa il anunt cand il voi gasi pe ala care sa ma suporte? Hmm…

Lasa-ne, lasa-ne!!!!!

Astazi dimineata in metrou. Aglomeratie maxima, dar asta nu conteaza atunci cand iti doresti cu adevarat sa te culturalizezi. Imi trec pe sub nas o multime de ziare, pe care oamenii se incapataneaza sa le tina deschise, chiar daca abia ai loc sa stai intr-un picior.

Observ, desi nu tineam neaparat, titlul de pe prima pagina in Libertatea: “M-a dat afara in furou”. Protagonisti (desi sunt convinsa ca ati ghicit): Adriana Bahmuteanu si Silviu Prigoana… si asta la o zi dupa ce mama a ascultat-o pe mahalagioaica de Zavoranu pana la 2 noaptea pe OTV (nu ca as fi ascultat, dar am pus parchet si nu mi se inchide usa de la camera ( ). Simteam ca ma mananca pielea capului de nervi. Cati cretini si cate distruse pe lumea asta… Stau si ma gandesc daca nu cumva ar fi bine ca subiectele sa aiba termen de expirare…

Of, of Bahmu chiar nu poti sa arati si tu ca ai o tara de mandrie? Lasa-l, te rugam pentru binele si sanatatea noastra psihica, lasa-l si mergi mai departe. Musai consulta si un psihoterapeut ceva, uite ma ofer chiar sa te vizitez in spital, numai lasa-l! Ca in timp o sa il uiti, plus ca nu e ca si cand ar fi mare bunaciune si te mai si cafteste cu pliciul de muste si te lasa sa racesti la ovare pe strazile capitalei. Naravul din fire nu are lecuire!!! Poti macar sa te gandesti la asta?

Sunt convinsa ca voi afla mai multe diseara, prin amabilitatea d-nului Dan Diaconescu. Asta daca nu am ceva mai bun de facut (cum ar fi sa stau la taclale cu aurolacii din canal)….

Sunt mijloc sau extrema?

Sunt convinsa ca fiecare dintre noi a facut cel putin un test de personalitate peste care a dat la un moment dat intr-o revista. O perioada destul de lunga am constatat ca de fiecare data eram mijlocul, asa ca dupa un timp nici nu ma mai oboseam sa calculez, citeam direct rezultatele.

Acum stau si ma gandesc la felul in care ma comport, la felul meu de a fi. De cele mai multe ori sunt diplomata, cu bun simt (zic eu) si prin definitie incerc sa ajut pe cine pot, cum pot, indiferent de relatia pe care o am cu persoana respectiva. Recunosc ca una dintre cele mai mari probleme pe care le am este sa spun NU. Desi aparent este atat de simplu sa spui nu pot, sau nu acum, pur si simplu am momente cand am senzatia ca aceste cuvinte nu exista pentru mine in limba romana. Imi este atat de greu uneori pentru ca ma aglomerez, pentru ca ma framant, pentru ca ma gandesc cum sa fac sa ajut, cum sa fac sa fie bine.

De exemplu, recent am iesit cu un tip. Istetel micutul, doar ca nu suntem compatibili, in sensul ca atunci cand e langa mine vreau sa fug cat mai repede si cat mai departe, pentru ca nu am aer, ma sufoc. I-am explicat face to face, telefonic si prin e-mail ca noi doi nu putem avea o relatie, pentru ca nu ne potrivim nici ca stil, nici ca mod de manifestare, insa pentru ca a insistat de atatea si atatea ori, zilele viitoare am intalnire. Fuck! Iar voi incepe cu justificarile, cu explicatiile… Chiar nu pot sa spun NU doresc?!?!

Pe de alta parte, ceea ce ma enerveaza cel mai tare este omul prost care are impresia ca este lombelico del mondo, si care in loc sa stea acolo in banca lui linistit, se da in spectacol ori de cate ori are ocazia. Nu vi s-a intamplat sa fiti “bagate in seama” de cocalari care stiu in total 3 vorbe (si nici alea in acord complet), cu tricouri rosii, pe spatele carora scrie cu argintiu “800$ – Italian gigolo” (de parca ar trebui sa te simti mandra ca te-a ales, pentru tine e gratis)? OMG, I’m gonna throw up!

Stiu ca uneori gresesc. Am luat un exemplu oarecum extremist, evident ca nu ma conversez cu genul acesta de oameni, evident ca nu incerc sa le “arat calea”, dar meseria pe care mi-am ales-o ma pune in contact cu fel si fel de oameni. Unii pun atat de multe conditii, cer atat de multe, fara insa a se gandi la ceea ce au ei de oferit.
Sunt oameni care chiar nu pot mai mult, de ce sa ma enervez, de ce sa fiu campioana ironiilor intr-un segment in care acestea oricum nu sunt intelese?

Later update: I did it! I said NO! I’m so fucking happy!